Sub clar de luna [yo si Lance, privat]

Stateam intr-o pereche de pantalonasi albi, pe marginea piscinei si priveam luna plina de pe cerul instelat.

Imi placea sa privesc luna plina, ma relaxa. Eram imbracat cu o pereche de pantaloni scurti, negri si un tricou larg, de aceeasi culoare. Cea mai buna priveliste era de la piscina, caci nu erau copaci sa-mi stea in cale. Aproape de piscina am avut o presimtire ca ceva se va intampla, dar nu mi-am putut da seama daca era de bine sau de rau, ceva imi bruia totul, o putere mare. Am ajuns la piscina si am vazut un baiat. El sa fi fost motivul presimtirii mele?

Simt cum cineva ma privesti si imi atintesc usor privirea spre el. Ii zambesc prietenos, apoi sar in apa, lasandu-ma greu la fund. Apa nu ma ucidea, nici macar nu ma omora prin inecare.

M-am apropiat de marginea piscinei, aplecandu-ma pe vine, uitandu-ma atent la baiat. Eram curios daca va muri sau nu

Ma ridic la suprafata, tragand aer in piept si zambindu-i usor baiatului de pe margine.

I-am zambit si eu, privindu-l. Deci nu a murit, sigur apa nu-i facea nimic.

- Frumoasa noapte, spun baiatului, inotand pana la el.

Dau aprobator din cap.
-Asa-i. Ii spun zambind. Lance. Ma prezint.

- Ren, incantat, spun, intanzin mana spre el.

Cand i-am atins mana am vazut diferite imaginiri neclare. Mi-am retras repede mana, indepartandu-ma de el. Nu am putut vedea clar, dar stiam ca nu am vazut ceva de bine. Era ceva cu el, ceva din trecutul sau.

- Sa inteleg ca tu ai viziuni. Ca sa te linistesc, iti spun ca nu sunt uman defel, spun, ranjind usor.

-Stiu ca nu esti uman, dar tot e ceva la tine, ce n-am mai simtit decat la o persoana. Si daca esti ca acel om nu vei sfarsi bine. Spun ranjind intr-un colt al gurii, caci pe celalalt il omorasesi.

- Nu stiu cum poti omori un Inger Negru, inainte de ajunge in Iad, ii soptesc in ureche, ca intr-o mini-secunda am ajuns in spatele sau.

Am ranjit malefic intr-un colt al gurii.
-Eu am putut. Ii fac cu ochiul. Nu sunt un vampir obisnuit. Zambesc.

- Mi-am dat seama ca esti special, spun eu, zambindu-i usor.

-Deabea astept sa vad ce e atat de special la tine. Zic privindu-l cu un zambet strengar pe buze.

- Am spus eu ca sunt special? Am intrebat, facand o fata inocenta.

-Nu trebuie sa spui. II fac cu ochiul. Am simtit cand te-am atins, ti-am spus, am mai simtit asta la o singura persoana.

- Cum se numea acea persoana? Il intreb curios, punandu-ma pe margine.